CCI SALAJ

ASEZAREA GEOGRAFICA A JUDETULUI SALAJ

Judetul Salaj este asezat in partea de Nord-Vest a Romaniei respectiv in centrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest si se suprapune pe cea mai mare parte a zonei de legatura dintre Carpatii Orientali si Muntii Apuseni, cunoscuta sub denumirea de Platforma Somesana, care are o suprafata de 3864,48 km2, ceea ce reprezinta 1,6% din suprafata tarii. Se invecineaza cu judetele Satu Mare si Maramures la Nord, Bihor la vest si Sud-Vest si Cluj la Sud si Est.

Resedinta de judet este municipiul Zalau, situat in centrul judetului. Celelalte trei orase ale judetului sunt: Simleul Silvaniei, Jibou si Cehu Silvaniei. Din punct de vedere geografic, judetul Salaj este o zona de dealuri si depresiuni situate pe cursul vailor Almasului, Agrijului, Somesului, Crasnei si Barcaului. Zona montana este reprezentata in partea de Sud-Vest prin doua ramificatii nordice ale muntilor Apuseni: culmile Mesesului si Plopisului. Depresiunile au o larga raspandire pe teritoriul judetului si reprezinta importante zone agricole de concentrare a asezarilor.

Principala caracteristica a retelei hidrografice a Salajului este relativa uniformitate a repartitiei raurilor pe intregul teritoriu, cu o foarte slaba prezenta a retelei lacustre naturale, dar cu aparitia din ce in ce mai des a lacurilor artificiale. Raurile Somes, Crasna, Barcau, Almas, Agrij si Salaj reprezinta principalele ape curgatoare din judet. De asemenea, pe raza judetului se afla si Lacul de acumulare Varsolt de pe cursul raului Crasna. Apele acopera 57,8 km2 , reprezentand 1,5% din suprafata totala a judetului.

Dupa expozitia lui, judetul Salaj se afla sub directa influenta a maselor de aer din est, dar si din vest (mai umede), incadrandu-se in sectorul cu clima continentala moderata. Circulatia maselor de aer de inaltime, precum si relieful, prin aspectul si altitudinea lui creeaza diferentieri climatice, pe de o parte intre vestul si estul judetului, iar pe de alta parte, intre principalele unitati geo-morfologice. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 8C0 si 9C0 in cea mai mare parte a judetului, exceptie facand culmile mai inalte ale muntilor Meses si Plopis, precum si zona dealurilor inalte Simisna – Girbou, unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 6C0 si 8C0. Precipitatiile atmosferice medii anuale prezinta valori cuprinse intre 700 mm si 800 mm, valori mai mari inregistrandu-se in muntii Meses si Plopis, iar mai mici in Depresiunea Almas – Agrij si pe valea Somesului.

ISTORIA JUDETULUI SALAJ

Istoria prezentei umane pe teritoriul judetului se pierde in negura vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din Romania a fost descoperit in judetul Salaj, la Moigrad. Cantareste 780 grame, dateaza din perioada Neoliticului si intruchipeaza idoli antropomorfi, simboluri ale fertilitatii. Vestigiile dacice sunt raspandinte in aproape intregul judet. Tot in judet au fost descoperite 14 tezaure de monede si podoabe dacice din argint, iar prin Salaj trecea vechea artera comerciala cunoscuta sub numele de "Drumul sarii", pe care sarea pleca din interiorul Transilvaniei spre Europa Centrala. O importanta asezare dacica este cea de la Moigrad (Porolissum), situata pe Magura Moigradului, asezare pomenita de Ptolemen in lucrarea sa "Geografia".

Dupa cucerirea romana si organizarea provinciei Dacia, strategii militari romani au trasat pe muntele Meses frontiera Nord-Estica al Imperiului Roman. Acest "Limes" delimita teritoriile provinciei Dacia de zona ramasa neocupata, cea a dacilor liberi. Demne de remarcat sunt castrele romane de la Buciumi, Romita(Certinae), Tihau, Sutoru(Optatiana) si de la Romanasi(Largina).

Cronicile bizantine si Cronica Hungarorum a lui Anonymus fac primele mentiuni despre romanii din aceste locuri, despre formele lor de organizare (voievodatele lui Gelu si Menumorut), precum si despre prima aqare documentara a localitatii Zalau (Ziloc).

In epoca medievala, prin Salaj treceau unele dintre cele mai importante drumuri comerciale care legau centrul Transilvaniei de vestul Europei: drumul sarii si al negustorilor. Aici s-au ridicat primele fortificatii medievale pentru apararea Transilvaniei.

In lupta pentru independenta si unitate nationala, purtata de romani in epoca moderna, Salajul a avut reprezentanti de frunte din randul carora se remarca personalitati ca Simion Barnutiu, Alessandru Papiu Ilarian, George Pop de Basesti, Iuliu Maniu, etc.

POPULATIA JUDETULUI SALAJ

Populatia stabila la 01.07.2003 era de 249.194 persoane, din care: 49% - masculin, 51% - feminin. Locuintele si caracteristicile locuirii: nr. locuinte – 97.355, nr. gospodarii – 85.559, nr. mediu de persoane pe o gospodarie – 2,88, suprafata locuibila pe o locuinta – 38,7 mp.

Densitatea populatiei din judetul Salaj este de 64,2 locuitori / km.2

Structura pe mediu de viata:

populatia stabila in mediul urban: 39,7%;

populatia stabila an mediul rural: 60,3%;

populatia activa: 104.004 locuitori;

populatia ocupata: 96.007 locuitori.

Structura pe grupe de varsta:

0-14 ani: 47.009 locuitori;

15-59 ani: 149.665 locuitori;

60 ani – si peste: 51.341 locuitori.

Structura pe etnii:

romani: 176.671 (71,2%);

maghiari: 57.167 (22,6%);

rromi: 12.544 ( 5,05%);

slovaci: 1.366 ( 0,7%);

alte etnii: 267 (0,5%).

Structura pe culte relogioase:

ortodocsi: 165.097 (66,6%);

reformati: 48.452 (19,6%);

romano-catolici: 6.358 (2,6%);

greco-catolici: 6.859 (2,8%);

neoprotestanti: 16.689 (6,8%);

alte: 4.560 (1,9%).

ECONOMIA JUDETULUI SALAJ

La sfarsitul anului 2003, in judetul Salaj, erau inmatriculati la Oficiul Registrului Comertului un numar de 8.441 agenti economici.

Principalele domenii in care isi desfasoara activitatea, agentii economici sunt: agricultura (26), cresterea animalelor (185), silvicultura (8), pescuit (4), industrie (1345), constructii (459), comert (4377), transporturi (667), servicii (1032) si altele (338).

Din cei 8.441 agenti economici inregistrati, un numar de 5.438 sunt societati comerciale, gruparea acestora dupa tipul de capital prezentandu-se astfel: 20 – integral de stat; 5.048 – integral privat autohton; 33 – mixt (capital de stat si privat autohton); 136 – integral strain; 203 – mixt (capital autohton si strain).

Capitalul strain investit in judet, la sfarsitul anului 2003, era de 41,95 mil.USD, sumele cele mai mari provenind din: Gibraltar – 26,68 mil.USD; Germania – 3,39 mil.USD; Italia – 3,17 mil.USD; Olanda – 2,94 mil.USD; Canada – 1,90 mil USD.

Referitor la accesarea fondurilor UE de catre agentii economici din Salaj, se poate remarca faptul ca in ultimii ani au fost atrase in judet, pe programul PHARE, contributii nerambursabile de aproape 1 mil. EURO, pe langa aceasta putandu-se mentiona construirea unui parc industrial in orasul Jibou, unde contributia nerambursabila a UE se ridica la aproape 1,2 mil. EURO.

In perioada 1 ian. – 31 oct. 2003 indicele productivitatii muncii din industrie a crescut cu 5,4 %, iar cifra de afaceri cu 3,3%, fata de aceeasi perioada din anul precedent.

Industria

Judetul Salaj are un potential de dezvoltare considerabil exprimat atat in resurse naturale cat si umane.

Resursele naturale de materii prime, localizate in urmatoarele zone:

carbune brun – Cristoltel

lignit – Ip si Sarmasag

sist carbunos – Zimbor

ghips – Treznea

alabastru – Galaseni si Stana

diorit – Moigrad

micasist – Marca

calcar – Cuciulat, Glod, Prodanesti si Rastoci

argila – Crasna, Cuciulat, Nusfalau si Zalau

nisip caolinos – Jac si Var

nisip silicios – Jac, Creaca, Surduc si Var

nisip cuartos – Var

caolina – Ruginoasa

tuf vulcanic – Mirsid

agregate de rau – Benesat, Var, Rona, Almasu, Babeni, Cuciulat, Glod, Galgau, Ileanda, Romanasi, Rus, Somes Odorhei, Surduc si Tihau

Principalele ramuri ale industriei in care isi desfasoara activitatea sunt:

extractiva (15);

produse primare si energetica (112);

metalurgica si constructii metalice (91);

constructii de masini;

utilaje si echipamente (50);

industrie usoara (139);

lemnului, celulozei si hartiei (113);

mobilei (75);

alimentara, bauturi si tutun (284);

Agricultura

Profilul dominant al agriculturii judetului este dat de productia mixta, vegetala si animala, fapt care reiese si din impartirea suprafetei agricole - in ponderi aproximativ egale - in teren arabil, respectiv pasuni si fanete.

Principalele culturi vegetale care se regasesc in judetul Salaj, care ocupa cele mai mari suprafete arabile, sunt: porumb, grau, secara, ovaz, cartof, floarea soarelui, legume si altele.

Pentru cultura vitei de vie pentru vin conditiile naturale sunt mai favorabile in comparatie cu productia pentru struguri de masa.

In ceea ce priveste cultura pomilor fructiferi, cele mai bune conditii le intrunesc prunii, urmati de meri, peri, ciresi si visini. Zonele care intrunesc conditiile naturale cele mai favorabile pentru pomi fructiferi sunt: Simleu Siulvaniei, Nusfalau, Valea Pomilor, Zalau.

Pentru executarea lucrarilor agricole se utilizeaza: 3783 tractoare, 3284 pluguri, 1958 grape cu discuri, 436 semanatori paioase, 516 semanatori prasitoare, 61 masini de plantat cartofi, 292 masini de erbicidat, 498 combine paioase.

Cresterea animalelor reprezinta o ramura importanta a agriculturii judetului datorita suprafetelor intinse de pasuni si fanete. Situatia actuala a efectivelor de animale este: bovine - 55897 capete, porcine - 82392 capete, ovine si caprine - 105114 capete, pasari - 778524 capete.

Exista numeroase targuri lunare si bilunare, cum ar fi cele de la Zalau, Jibou, Crasna, Nusfalau, Ileanda, Sarmasag, Buciumi, Simleu Silvaniei, Cehu Silvaniei si expozitii-targ de animale la Zalau, Crasna, Somes Odorhei, Cehu Silvaniei in care sunt evidentiate cele mai valoroase exemplare

Obiectivul strategic fundamental in dezvoltarea zootehniei salajene il constituie trecerea la economia de piata si pregatirea adaptarii productiei animaliere la cerintele comunitatii europene.

Este necesara dezvoltarea in mediul rural a intreprinderilor mici si mijlocii cu activitati prestatoare de servicii, de prelucrare a produselor agricole, care sa asigure o mai buna valorificare a productiei vegetale si animale.

Caile de comunicatie

Reteaua de cai ferate la nivel de judet are ca principal nod feroviar orasul Jibou, prin care se asigura legaturile cu localitatile: Baia Mare, Oradea, Cluj Napoca, Bucuresti, etc. Reteaua rutiera are o lungime totala de 1.647,1 km.

Drumurile nationale ce traverseaza judetul Salaj sunt:

DN 1B: lim.jud. Bihor – Ip - Nusfalau

DN 1C: lim.jud. Cluj – Glod – Ileanda – Rastoci - lim.jud. Maramures

DN 1F: lim.jud. Cluj – Zimbor – Zalau - lim.jud. Satu Mare (modernizat)

DN 1G: lim.jud. Cluj – Cuzaplac – Zimbor – Hida - Tihau

DN 1H: lim. Jud. Bihor – Nusfalau - Simleu Silvaniei – Zalau – Jibou - Rastoci

Aeroporturi situate la distante cuprinse intre 80 si 120 km:

Aeroportul Cluj Napoca

Aeroportul Oradea

Aeroportul Satu Mare

Aeroportul Baia Mare

ASISTENTA SOCIALA SI MEDICALA

Asistenta medicala

Asistenta medicala primara este asigurata prin cele 117 cabinete cu 120 medici de familie, din care 57 in mediu urban si 63 in mediul rural.

Asistenta medicala de urgenta se asigura prin Serviciul Judetean de Ambulanta cu sediul in Zalau si 4 substatii (in orasele Simleu Silvaniei, Jibou, Cehu Silvaniei si Crasna), unitatea de primire a urgentelor din cadrul Spitalului Judetean Zalau, precum si prin camere de garda organizate in cadrul spitalelor din orasele Simleu Silvaniei, Jibou si Cehu Silvaniei.

Asistenta sociala

O atentie speciala este acordata protectiei sociale prin existenta unei cantine a saracilor cu o capacitate de 100 locuri. Aici servesc masa persoane cu venituri foarte reduse, exista de asemenea o gradinita cu program special pentru copii cu handicap si o scoala speciala.

EDUCATIA SI CULTURA

Invatamantul universitar se desfasoara in 3 universitati

Invatamantul preuniversitar cuprinde o retea diversificata de unitati scolare:

223 in invatamantul prescolar;

145 in invatamantul primar;

109 invatamantul gimnazial;

18 invatamantul liceal si profesional;

4 cluburi ale copiilor;

1 club sportiv scolar;

2 invatamant special;

1 invatamant postliceal; Activitatea culturala se desfasoara in 5 case de cultura, 7 cinematografe, 253 biblioteci si 4 muzee.

Cultele religioase de rit ortodox, catolic, greco-catolic, reformat si altele sunt reprezentate prin biserici in fiecare oras si comuna, de asemenea exista in multe comune din judet vechi biserici din lemn, aqand traditiile religioase vechi ale zonei.

TURISM

Vizitati Judetul Bisericilor de Lemn

Salajul poate fi integrat intr-un circuit turistic regional, national si international al celor mai atractive obiective turistice de pe teritoriul judetului: biserici de lemn (Fildu de Sus, Sinmihaiu Almasului, Baica, Racis, etc.), manastiri (Strimba, Balan, Bic, Rus), castele, conace (Jibou: Wesselenyi, Simleu Silvaniei: Bathory, etc.), bai termale (Boghis, Bizusa, etc.), degustari de vinuri, pastravarie (Tusa), zone peisagistice deosebite ("Poiana narciselor" de la Racis, Zona peisagistica a muntilor Plopisului, Izvoarele Barcaului, Gradina Zmeilor), muzee (Zalau, Simleu Silvaniei, Bocsa, Bobota), etc.

Turismul cultural este strict legat de prezenta pe teritoriul judetului a unor valori culturale care pot imbraca diverse forme. Demne de interes sunt festivalurile folclorice, serbarile campenesti si pastorale organizate in judetul nostru, care in multe cazuri atrag mii de spectatori.

Turismul religios monahal incepe sa prinda contur si in judetul nostru. In perioada post decembrista s-au constituit un numar de 4 comunitati monahale, cea mai avansata in constructii fiind cea de la Bic (Simleu Silvaniei).

Apele termominerale utilizate in scopuri terapeutice, bicarbonatate, cu temperaturi C – Baile Boghis si ape minerale?cuprinse intre 23 - 42 balneoterapeutice, sulfatate si sulfuroase – Bizusa Bai, precum si in alte localitati: Simleu Silvaniei, Jibou, Bobota, Mesesenii de Sus si Zalnoc.

Arii protejate – Pe teritoriul judetului exista un numar de 15 arii protejate de interes national, acestea insumand o suprafata de 516,73 ha, cele mai reprezentative fiind:

Gradina Zmeilor- comuna Balan, cu o suprafata de 3,00 ha;

Rezervatia peisagistica Tusa – Barcau – comuna Sig, cu o suprafata de 13,43 ha;

Poiana cu narcise de la Racas- comuna Hida, cu o suprafata de 1,5 ha;

Padurea Lapis – comuna Nusfalau, cu o suprafata de 430,40 ha;

Pestera Magurici – comuna Ileanda, cu o suprafata de 1,00 ha.

Exista o bogata fauna cinegetica compusa din mistreti, cerbi carpatini, ursi, iepuri, lupi, rasi, fazani, etc.

ORGANIZAREA ADMINISTARTIV TERITORIALA A JUDETULUI SALAJ

1 municipiu

ZALAU 3 orase

CEHU SILVANIEI

JIBOU

SIMLEU SILVANIEI 57 comune
282 sate

MASS-MEDIA

Presa scrisa

Cotidiane

Salajeanul, cotidian
Tel/fax: 0360-106160;
e-mail: mediagrup@zalau.astral.ro
www.salajeanul.ro

Magazin Salajean, cotidian
Tel/fax: 0260 – 611364;
e-mail: redactie@magazinsalajean.ro;
www.magazinsalajean.ro

Graiul Salajului, cotidian
Tel/fax:0260 – 612479;
e-mail: graiulsj@unisys.ro;
www.unisys.ro/graiulsj

Salajul European, cotidian
Tel/fax:0260 – 616383;
e-mail: salajuleuropean@yahoo.com;

Saptamânale

Szilagysag, saptamânal de limba maghiara
Tel/fax: 0260 – 661685;
e-mail: szilagysag1883@yahoo.com

Gazeta, saptamanal
Tel/fax:0360-103283
E-mail: gazetasj@yahoo.com

Sportul Salajean, saptamanal
Tel: 0260.613053
E-mail: sportulsalajean@yahoo.com
www.sportulsalajean.ro

Posturi de radio

Radio National FM 95.8
tel/fax: 0260 – 616354;
e-mail: zalau@nationalfm.ro

Radio Transilvania Zalau
Tel/fax: 0260-661833; 0260 – 660180;
e-mail: zalau@radiotransilvania.ro

Radio KISS FM Zalau
Tel/fax: 0260/ 610910
e-mail: kissfm.zalau@rdslink.ro
frecventa de emisie 91.5

Televiziuni

Focus TV
tel/fax: 0260 – 618098;618099
e-mail: zalau@focusmedia.ro

Zalau TV
Tel. Orange: 0742 073 833, 0743 217 439, 0744 247 263, 0741 471 455
Tel Cosmote: 0765 508 150; 0762 605 453
Fax 0360.810555
e-mail: zalautv@gmail.com
Adresa: Str. 22 Decembrie 1989, nr. 1
office@zalautv.ro
www.zalautv.ro

sursa: site-ul Consiliului Judetean Salaj